Tabăra de sculptură „Simboluri dacice în arta lemnului din România”, ediția I, va debuta miercuri, 11 iulie, la Polovragi. Artiştii participanţi au sosit în localitate. Și-au ales lemnele pe care timp de 10 zile le vor transforma în opere de artă. La final, creaţiile lor vor înfrumuseţa poiana din faţa Mănăstirii Polovragi.
Artişti din toată țara vor participa la prima ediție a acestui festival de sculptură în lemn. Pe lângă sculptorii care vor folosi uneltele clasice utilizate pentru lucrul cu lemnul, vor fi și câțiva care vor folosi drujba. ”Mă bucur nespus că au răspuns prezent nume sonore în sculptura în lemn din România. Este vorba de domnul Ștefan Bara care vine tocmai de la Huedin, Cluj, Ștefan Groza din Baia Mare, Radu Lazăr din județul Bihor, domnul Strâmtu, de-al nostru, gorjean, domnul Rotaru de la Crasna, domnul Ioan Ungur din Mureș, Viorel Rădăcină din Bran și Gabriel Rizea din Craiova. Am reușit să-i aducem aici, la Polovragi. Artiştii vor realiza creaţii reprezentative pentru arta lemnului care vor readuce în memoria publică simboluri dacice străvechi. ”Este un festival ce îşi propune să aducă în față simbolurile dacice, pentru că aici, la Polovragi, a funcționat o așezare dacică fortificată, fapt atestat prin săpăturile din zona Cheilor Oltețului
Fortificaţiile dacice de la Polovragi se află pe muntele Padeş, la o altitudine de circa 1000 m, pe malul stâng al râului Olteţ. Atât din punct de vedere strategic cât şi tactic, poziţia era foarte bună, având o excelentă vizibilitate spre sud, asupra bazinului mijlociu al Olteţului şi supraveghea drumul de plai care lega platforma Oltului cu Valea mijlocie a Mureşului trecând prin zona aşezărilor dacice din munţii Orăştiei. Atacul direct era foarte dificil, deoarece de la drumul de plai singura cale de acces era o poiană lungă de circa 300 m şi lată de 60 m, al cărui cap vestic se ridică cu 30 m un mamelon cu pante abrupte, apărat dinspre vest şi nord de cheile Olteţului şi de râpe pe care se află fortificaţia „Cetăţuia”. La sud de acest mamelon separat de el printr-o şa îngustă şi puternic denivelată se află un platou de circa 6.000 m2, de asemenea bine apărat natural în special pe laturile de vest, sud şi parţial est platoul numit de localnici „La crucea lui Ursache” şi care a servit ca cetate de refugiu pentru populaţia aşezării ce se afla la poalele muntelui.
